Asemenea iudaismului, creștinismul a fost la fel de inventiv și divers în imaginația sa cu privire la Unsul, în ciuda faptului că era depozitarul tezaurului literal apostolic, ce completa bogăția Scripturii.
Este creștinismul o lume în care adepții lui își manifestă credința în Dumnezeu printr-o venerație a morții, a celor din tărâmul ei și a osemintelor lor?
„Fiecare națiune ortodoxă autocefală a replicat simfonia bizantină între suveran și patriarh, națiune și biserică – în fiecare caz fiind convinsă că urma tradiția ortodoxă. S-ar putea argumenta, dimpotrivă, că ceea ce se întâmpla era mai degrabă o trădare a tradiției.” (Lou)
„[10]Vreau să‑L cunosc pe El și puterea învierii Lui și părtășia suferințelor Lui și să mă fac asemenea cu moartea Lui, [11]numai să ajung cumva la învierea din morți.” (Filipeni 3:10-11, EDCR). Urmărește introducerea și prelegerea video Dacă doar aceste două versete din epistola lui Pavel către biserica din Filipe ar fi ajuns să fie […]
În epistolele sale, Pavel corectează visul iudaic indicând că Împărăția făgăduită de Dumnezeu lui Avraam – și prin el ca profet, și cu fiecare sol profetic al Scripturii –, este lumea noului pământ; nu o împărăție temporală...
Cu acest video introduc a doua parte a seriei „Originea și istoria creștinismului și a bisericii” ce se va ocupa de prezentarea bisericilor care sunt recunoscute în România de Secretariatul de Stat pentru Culte. În episodul curent mă voi ocupa de Biserica Ortodoxă Română.